curcubeul ăsta arată ca un fular strâmb sau aşternut strâmb acolo unde trebuie să fie. culorile coincid, sau aproape coincid, cu ale lui clem, care caută o scobitură de eşarfă în care să încapă; after all, sticla lui nu poate veni decât din curcubeu. le pot face - amândurora - textura prin a decupa scărit un carton, încât să aducă a pieptene grosier. pastelat, rămâne de elucidat manufactura transparentului, fără să-ntreb pictori. clem ştie cum curcubeiele au sunetele lor.
stephen dedalus are nişte aripi uriaşe, cortinate, nu chiar de ceară, făcute din pătrăţele. nu zboară cu ele. n-are nici măcar cap, sau orice uman, e doar aripi. trăieşte în domino, şahic. acoperă ce nu-i place şi ridică pe aripi tot restul, sau încearcă. vrea să cuprindă. vrea toate pătrăţelele. pe unde merge el, are impresia că-i mic. se bate, trăieşte de multe ori pentru asta şi crede că artiştii nu se bat. de fapt, nu-i place colonia de artişti nebătăuşi, nebătători la ochi. îi place acelaşi cuvânt, în alte limbi. vrea o propoziţie scurtă în jurul lui, formată anagramat din 'membri' aleatorii, aşternuţi dezordonat în colţurile pe care le vede cel mai des. asta face el, merge ca printr-un videoclip.
fularul roz trebuie zugrăvit cu mingea creponată a miţurei. pus într-o poziţie neaşteptată (din partea unui fular), ridicat şi coborât în partea cealaltă, afânat, instigat.
alexandra staying.
toate parfumate:
staniol fragmentat cade de sus în scenă.
un palton cu glugă, cu o mătură înăuntru.
stelămpi roz.
perne-cum, necumvauri, summer shimmer.
timmpul.
tinge carouselled: phony stations, vie sans mains, los meses de papel.
o pijama ruşinată.
culcată pe o pernă de foc antigravitaţional.
aşa cum păpuşile imită amatoriceşte oameni, astea sunt minilumi. pe cele adevărate le văd eu, dar, întrucât cred că sunt om, nu pot să le confecţionez machete elocvente, necaraghioase sau compatibile.
