Saturday, February 13, 2010

azi sunt o paranteză.

(sunt) monoton, indolent, mijlociu. mă înscriu în parametrii sociali fast-food şi în tematica clişeului. mă pricep la orice - la studenţie, arte, trucuri, la câteva ştiinţe, cărţi, politici, etichete.
am văzut europa din autocar, şi lumea din câteva filme.

intru pe internet cu asiduitate, unde atârn de-un umeraş un vraf de vreau-să-fiu-uri, şi categorisesc.
categorisesc alte umeraşe şi ponderea ratărilor comune.
compun cacofonii cu tentă de adagiu şi am apoplexii intenţionate, să întregesc o regularitate.

port tenişi cu şireturi pe cât de libere aş vrea să-mi fie mintea, iar ceea ce cred că ascult sunt sunete alternative.
coldplay şi acid rock.

sunt surd, în rest. nu-mi pasă ce cred alţii, nu cred ce spune lumea, nu spun ce-aş vrea să fiu, sunt mândru că nu-mi pasă.
trăiesc între pereţi de poze şi lustre scorojite, accept şi produc liniaritate, aspir spre promiscuitate.

nu stiu să tac, şi mă flatez crezând că pot vorbi.
sunt îngropat de unde şi de prize, de roţi, de fum, de monitoare.
în ciuda multor cordialităţi, n-am captivat pe nimeni.
sunt arogant fără să mă iubesc, fără să fiu iubit, fără de ce sau oare.

devin cu zel un nod de compromisuri, concret, scindat atât cât e la modă, acoperit de argumente contra oricui ar trebui să fiu, şi nu sunt.
mă cred şi mizantrop, şi social, în funcţie de aderenţă.

am păreri scunde, degresate.
nu sunt nostalgic, reflexiv sau visător. nu spun, când vreau mai mult - învăţ să nu mai vreau, cu simplitate.

subscriu oricând hiperrealităţilor în vogă. mă ajustez din mijlocuri de drumuri.
românizez engleza, îmi place fashion, trend, target şi business. sau englezific românia, este ok experimentezi cu propriile expectanţe.

am dat peste autenticitate într-un dicţionar şi am lovit-o, de-atunci o ocolesc.
confund originalitatea cu punk, cu hippie, şi cu gay.
nu mă plictisesc.
nu mă gândesc.
nu mă străduiesc.

nu-mi plac pastelurile, estetica, ideile. sunt sexual, voit nonconformist, alunec des în ostentaţie.
mă echipez cu blugi şi trivialitate. nu ştiu să port cămăşi în nuanţe roz sau să refuz un meci, din masculinitate.
nu am onoare, dar am vanitate.

nu sunt corect, decât când e 'înregistrat'.
nu sunt articulat, nici agramat.
răspund cum sunt interogat, nu mai acut şi nu mai sacadat.
nu am minuni de afişat. nu-mi trebuie nimic neapărat.

..

sunt un concept, şi sunt ubicuu.
sunt un bogdan, reificat din delia şi nicu.