- o dimineaţă cu mai multe ceruri. o dimineaţă de dragon, jurasică -

bătută de un cântec primordial, despre începuturi aşa cum trebuie. erau şi alte versuri, era muzică - am încercat să mi le amintesc, când s-au oprit.

o vreme n-am mai trăit în somn, am stat într-un aproapesomn înghiontit de monolitic diurn şi de constanţa proiecţiilor.
dar am primit mesaje de cristal, de forme opace, abstracte, cu linii, pătrate şi colţuri asimetrice.

am revenit ieri într-un loc max mara cu haine de poveşti, ţesute cu alb, negru şi lămâi beige. se asortau la lucruri pentru casă. fiecare pentru o amintire sau o incertitudine anume, fiecare cu un gust tânăr, dilematic*.

am impărţit două cupe cu ciuperci de ciocolată din vitrină.

ne-am dat înapoi** şi am găsit ecranul stilistic din care ieşeau nu doar cântecul, ci şi panglici-drumuri în constelaţii; un zbor cu atributele unei şarlote; un inel spart (bucăţi aurii şi bucăţi mari diamantii, pe care le-am strâns de pe jos şi le-am inelizat înapoi, într-o punguţă în care să nu se dizolve. trează, nu mi-ar fi plăcut auriul).

am curs pe multe drumuri pline, cu ecrane moi în mijloc - ecrane generatoare de plineţe pe care n-o ţii minte.

o uniune de întoarceri la o veracitate nu dincolo de intuit(ă). dacă n-o stăpâneşti, o vezi fără să ştii s-o uiţi. sau s-o ţii minte.

-

* nu dificil lumeşte, ci dificil eteric-copilăreşte: mirosuri de copaci recunoscuţi, nevăzuţi; prăjituri cu cafea care nu e cafea şi vine din pozele mării/somnurile amnezice-după-amiezice.
** a se da de-a dura, a se da drept cineva, a se da în scrânciob. a se da înapoi. locuţiune elocventică.